Cum sa stopezi ingrijorarea obsesiva?
„De când cu pandemia, îmi fac foarte multe griji pentru sănătatea celor dragi, mai ales a părinților mei care sunt mai în vârstă și a fiului meu de 11 ani.
Îmi este atât de frică că s-ar putea întâmpla ceva cu unul dintre ei (părinții) că voi descoperi că are o boală gravă, și eu voi fi nevoită să-i spun celuilalt și nu voi ști cum.
Le-am făcut toate dozele de vaccin, dar totuși neliniștea asta pe care o resimt nu dispare.
Eu sunt singurul lor copil și mi-am asumat responsabilitatea asta de a avea grijă de ei, așa că în ultima perioadă i-am tot dus la tot felul de controale să fiu sigură că sunt în regulă.
Ideea e că în săptămâna premergătoare controlului medical, când e să mă duc cu unul dintre ei, mă gândesc cu groază că o să descopăr cine ce știe ce boală și nu o să știu cum să reacționez, nu o să fiu în stare să găsesc un doctor bun care să-mi recomande un tratament eficient.
Nu pot să dorm noaptea, mă gândesc non-stop, îmi fac tot felul de scenarii și câteodată mă afectează atât de tare încât încep să plâng, ajung să cred în scenariile groaznice pe care mi le imaginez.
Când, în sfârșit, vine ziua în care trebuie să mă duc cu unul din părinți la doctor, sunt terminată psihic, super obosită și nu pot să mă abțin să nu intru și eu în cabinet și să pun tot felul de întrebări doctorului.
Și tot am impresia că nu-mi spune tot adevărul, că îmi ascunde ceva și eu o să descopăr când o să fie prea târziu.
Și mi se mai întâmplă, ca fără nici o legătură cu ceea ce fac în momentul respectiv, să-mi apară niște scene cu accidente super grave, cataclisme naturale în care sunt implicați părinții mei și fiul meu, sau tot așa boli grave descoperite prea târziu, și eu nu știu ce să fac, cum să-i salvez, nu știu cum să reacționez.
Și încerc apoi să găsesc soluții și îmi imaginez ce ar trebui să fac într-o astfel de situație, să chem salvarea, să încerc eu să-i salvez, să strig după ajutor și mă pierd în atât de multe detalii, că sfârșesc prin a obosi extrem de tare și mă simt epuizată ”
Povestea pe care ați citit-o mai sus este o poveste tipică unei persoane care suferă din cauza unei tulburări de anxietate generalizată.
Și ce este caracteristic în această tulburare este faptul că te îngrijorezi aproape permanent, și neliniștea asta se concentrează pe două sau mai multe aspecte ale vieții cum ar fi: banii, relațiile, sănătatea ta sau a celorlalți, problemele de la serviciu, dar pot fi și altele.
Și zilele unei persoane care suferă de această tulburare sunt petrecute într-o neliniște aproape continuă, cu foarte multe griji.
Și chiar dacă la un moment dat, îți dai seama că grijile tale sunt exagerate parcă nu ai nici un control asupra lor.
Mai mult de atât, îți dai seama că îți faci griji pentru ceva ce este destul de improbabil să se întâmple, dar cu toate acestea tu trăiești ca și cum s-ar întâmpla mâine, sau chiar in secunda următoare.
Neliniștea aceasta mai poate fi însoțită și de alte simptome cum ar fi:
senzația de supraîncordare;
senzația că obosești foarte repede;
dificultatea de concentrare;
iritabilitatea;
încordarea musculaturii;
dificultăți cu somnul;
dureri de cap;
tensiune ridicată;
sindromul colonului iritabil.
Îngrijorarea aceasta este ca o spirală negativă.
Cu cât stai mai mult timp acolo, cu atât te adâncești mai mult în ea. Cu cât mai mult o induci prin repetiție, cu atât ești mai prins și este mai greu să rupi “vraja”.
Și ca să o oprești este nevoie de un act deliberat de voință.
E nevoie să faci un efort conștient să ieși din activitatea mintală circular și să ți-o scoți din cap, schimbând direcția către un alt fel de experiență, precum activitatea fizică, exprimarea emoțiilor, comunicarea interpersonală, distragerea senzorială sau un anumit ritual.
Deși la început alegerea deliberată de a ieși din gândirea obsesivă poate fi dificilă, mai ales dacă ești extrem de anxios, cu cât practici mai mult poate deveni mai simplă.
Ce activități și experiențe pot să te ajute să-ți muți mintea de la gândirea obsesivă:
Exerciții fizice – poate fi o plimbare prin parc sau aerobic în casă, dansul sau o treabă domestică.
Relaxare musculară progresivă, singură sau combinată cu respirația abdominală – poți să faci asta timp de 5-10minute până te vei simți complet relaxat și mai eliberat de gândurile obsesive.
Ascultă muzică pentru a te elibera de sentimentele reprimate – de obicei, furia sau tristețea pot sta în spatele neliniștii și al gândirii obsesive și chiar le și declanșează.
Vorbește cu cineva – împărtășește cuiva îngrijorarea ta.
Folosește distracțiile vizuale – televizorul, filmele, jocuri video, computerul, lectura stimulantă sau aranjamentele de grădină.
Folosește distracția kineto-senzorială – poți să faci artă sau artizanat, să repari ceva sau să plantezi flori.
Rezolvă un rebus, un puzzle.
Practică ritualuri tămăduitoare – poți să combini respirația abdominală cu o afirmație pozitivă care are o semnificație deosebită pentru tine și să faci acest lucru 5-10 minute până te simți complet relaxat.
Folosește afirmații pentru depășirea anxietății
“Lasă totul să treacă.”
„Sunt numai gânduri – se vor duce.”
„Sunt complet relaxat și eliberat de griji.”
„Pot învăța să mă descurc mai bine cu problema asta.”
“În fiecare zi, capacitatea mea de a stăpâni îngrijorarea și anxietatea e tot mai mare.”
„Învăț să nu-mi hrănesc neliniștile – să aleg calmul, nu frica.”
„Când iau viața mai încet și mai ușor, am mai multă liniște și pace.”
„Teama se dizolvă și dispare din viața mea. Sunt calm, încrezător și în siguranță.”
Poți să începi chiar acum să aplici ceea ce ți-am sugerat în acest articol, spune-mi într-un comentariu la acest articol ce ai aplicat și ce a funcționat pentru tine din sugestiile de mai sus.
Și dacă ai nevoie de ajutor, știi întotdeauna că sunt aici, psihoterapeutultău.
Poți să-ți programezi o ședință mai ușor acum, prin sistemul de programări on-line.
S-auzim de bine!