Cum să trăieşti alături de o persoană obsedată de control?
... și câteva explicații posibile pentru atitudinea ei.
Este greu să trăiești cu oamenii care controlează - cu sfaturile lor constante, rutine rigide, și programări; ca și cum ar conduce de pe bancheta din spate și cererile lor în sensul că mașina de spălat vase trebuie să fie încărcată într-un anumit fel, iar uneltele din garaj puse din nou pe cârlige corespunzătoare. Ei sunt obsedați și programează fiecare minut la masa de Crăciun cu săptămâni în avans, și devin iritabili sau furioși atunci când planurile lor sunt perturbate sau ceilalți nu reușesc să urmeze tot ceea ce au planificat ei.
Iată câteva perspective asupra minţii unei persoane obsedate de control:
Nu e vorba de control, este vorba despre anxietate.
Deși există unele persoane care controlează deoarece ele dețin puterea sau se simt îndreptățite și se așteaptă ca lumea să meargă pe calea lor, pentru cei mai mulți oameni care controlează este vorba de anxietate. Controlul este o soluție proastă, dar nu reprezintă problema. Deseori, astfel de oameni au crescut într-un mediu haotic, sau cu părinți anxioși sau chiar abuzivi. Pe măsură ce copiii cresc, luând exemplul părinților lor, devin hipervigilenţi pentru a face față situațiilor-mereu în alertă, anticipând întotdeauna probleme.
Controlul și planificarea de dinainte, știind ce se va întâmpla, știind ce fac alții, stăpânii rutinelor și regulilor reduce anxietatea lor și face mediul lor mai sigur emoțional. Când totul este planificat, lucrurile rele nu se pot întâmpla chiar atât de ușor.
Cei care controlează nu se văd, de obicei, pe ei înșiși ca fiind așa.
Cel mai adesea ei se gândesc la ei ca având "bun simț", ca"fiind responsabili" sau pur și simplu "planifică de dinainte", "stabilesc prioritățile", "sunt de ajutor" (în special atunci când dau sfaturi) sau "fac ceea ce se așteaptă." Frustrarea lor vine atunci când ceea ce este atât de evident și/sau important pentru ei nu este atât de evident și/sau important pentru cei din jurul lor.
Sunt autocritici.
Critica pe care o fac la adresa cuiva este, de multe ori, critica pe care ei înșiși şi-o fac la adresa lor. Nevoia lor de a rămâne în control asupra lucrurilor nu exclud posibilitatea de a o da în bară, iar pentru asta ei se auto-blamează
Ei au probleme cu schimbarea.
Mulți dintre oamenii care controlează știu luni, ceea ce o să facă sâmbătă. Dacă le spui sâmbătă dimineața că fratele tău o să vină la cină, ei se pot răsti la tine de ce fratele "întotdeauna" trebuie să vină la cină, dar este într-adevăr mai mult despre faptul că planurile lor bine puse la punct au fost date peste cap și de încercarea sentimentului de frustrare.
În condiții de stres, toate acestea devine din ce în mai rău.
Stresul crește anxietatea pentru majoritatea oamenilor; pentru cei care vor să deţină controlul, cu cât mai mult stres cu atât controlul devine mai rigid, implicând o mai mare frustrare și o gestionare mai mare a controlului.
Ce se poate face în cazul în care locuiți cu o persoană care dorește să dețină controlul?
Să-ți dai seama că e vorba de anxietatea lor. Să-ți spui ție însuți (destul de des) că anxietatea este adevărata problemă şi acest lucru te poate ajuta să te simți mai puțin victimizat, mai puțin ca fiind tratat sau certat ca un copil de 10 ani .
Vorbiți despre anxietate. Mai degrabă decât să fii tentat să-l critici cât de ridicol este sau cât de mult vrea să controleze prin comportamentul lui, puteți să-l întrebați de ce este îngrijorat. Trebuie să eviţi să-i zici că "tu de fapt controlezi , nu eşti responsabil", pentru ca să nu se ajungă la o dispută referitor la realitatea cui este bună. Controlul este în legătură cu ei. Este soluția lor la anxietate, iar tu îl ajuţi să facă faţă acestei probleme
Avertizează-i înainte în privinţa schimbărilor.
Dacă te gândeşti să-l inviţi pe fratele tău sâmbătă, spune-i lucrul acesta, să zicem, miercuri sau joi. Doar spune-i şi sugerează-i partenerului tău să se gândească la această posibilitate Aceasta îi oferă timp celeilalte persoane să-şi adapteze planurile sale de week-end și starea emoțională şi să se gândească la ea în voie. La fel, dacă întârzii, oferă-i cât de mult timp în avans posibil pentru a-l ajuta să se adapteze noii situaţii.
Decide cu privire la propriile limite.
În cazul în care partenerul tău vrea să sterilizeze întreaga bucătărie, după ce ați pregătit cina sau să împacheteze lenjeria de corp într-un anumit mod alcătuit din patru pași, decide cu privire la ceea ce eşti dispus să faci ca să te simţi confortabil. Este vorba despre a decide dacă să fii receptiv la anxietatea lui sau ei, în loc să crezi că eşti tratat ca un copil, unul care trăiește cu un părinte nerezonabil. Stabileşte-ţi limitele tale în mod clar și relaxat.
Poartă conversații deschise despre ceea ce te deranjează.
Este prea mult control din partea lui/ei, prea multe sfaturi care nu sunt cerute sau o rutină prea rigidă pentru serile de sâmbătă? Încercați să aveţi o conversație rezonabilă între adulți cu privire la aceste probleme, nu atunci când deja ești frustrat sau el sau ea este iritat, ci atunci când nu sunteţi. Din nou, evită drama, în schimb întrebați-l care sunt grijile lui/ei, și vedeţi dacă puteți ajunge la un plan agreabil pentru amândoi.
Luați în considerare consilierea de cuplu.
În cazul în care nu poți avea aceste conversații pentru adulți sănătoși la minte - dacă ești prea speriat pentru deschide discuţia sau în cazul în care conversația nu aduce nimic bun - ia în considerare consilierea de cuplu, chiar și pentru câteva ședințe, pentru a putea explora aceste probleme într-un mediu care oferă siguranță.
Toate acestea, evident sunt mai ușor de spus decât de făcut, dar ca o mulțime de alte probleme de relație este vorba de a vedea problema reală, de a alege să reacționezi într-un mod diferit, și fiind adulți, fără speranța că celălalt se va schimba în mod magic, şi pentru că vă pasă de cealaltă persoană, și pentru că tu faci tot ceea ce poți face.
Tel. contact: 0727277433
e-mail: psihoterapiegetabond@gmail.com